Sarbatori nationale turcesti

• 1 ianuarie: anul nou (Yılbaşi)
• 23 aprilie: Ziua Naţională a Suveranităţii (Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayrami)
• 19 mai: Ziua tinerilor, a sportului şi a gandului Atatürk (Atatürk´ü Anma, Gençlik ve Spor Bayrami)
• 30 august: Ziua Victoriei (Zafer Bayrami)
• 29 octombrie: Ziua Republicii (1923) (Cumhuriyet Bayrami)
• 10 noiembrie: la ora 09:05 toată ţara ţine un moment de reculegere în amintirea lui Ataturk, decedat în 1938

În afară de acestea se celebrează şi sărbătorile religioase musulmane, dintre care cele mai importante sunt:

• Şeker Bayrami: care începe după luna de post Ramadan şi ţine 3 zile
• Kurban Bayrami: sărbătoreşte actul neimplinit de sacrificiu al lui Ibrahim asupra fiului său, Ismael, la Muntele Moriah, care începe la 70 de zile după Ramadan şi ţine 4 zile

2010 - calendarul sarbatorilor musulmane


26 februarie - Mawlid al-Nabiy – ziua de nastere a Profetului

09 iulie - Mi'raj al-Nabiy

27 iulie - Nisf Sha'ban

11 august - Ramadan – In fiecare an, in luna Ramadan, a 9-a luna a calendarului islamic, musulmanii celebreaza luna in care profetul Muhammad a primit revelatia Coranului de la Allah. Timp de aproximativ 30 de zile musulmanii adulti postesc din zori pana la apusul soarelui, fara bautura si relatii sexuale.

06 septembrie - Lailat al-Qadr

10 septembrie - Aid al-Fitr (sărbătoarea întreruperii postului - celebrată la 1 Shawwal- consacră Ramadan, luna a noua a calendarului anual, ca luna cea mai importantă a anului islamic. Este, de asemenea, luna Nopţii predestinării (laylat al-qadr), chiar noaptea revelaţiei

16 noiembrie - Hajj

17 noiembrie - Aid al-Adha (Sărbătoarea berbecului, Kurban Bairam (Turcia, Egipt, Siria) sau "Marea sărbătoare" se celebrează în ziua a zecea din Dhul-hijjah (a 12-a lună lunară)

08 decembrie - Ras al 'Am

17 decembrie - Ashura (aşa cum i-o indică şi numele, este sărbătoarea "Zilei a zecea", instituită de Profetul însuşi în ziua a 10-a a primei luni musulmane, Muharram. În timpul acestei sărbători are loc şi pelerinajul şiit la Kerbala


Sarbatori familiare

Circumcizia -(sunnet) – este o practica cu semnificatie religioasa. Nu este o varsta obligatorie pentru acesta, dar baietii trebuie sa fie intre 2-14 ani. Cicumcizia se realizeaza de chirurg specializat, dar poate fi facut si acasa, urmata de o masa in familie. Circumcizii in grup sunt organizate pentru copii saraci sau orfani

Casatoria - Casatoriile sunt considerate evenimente majore, chiar obligatorii pentru musulmani, fiind normal ca nunta sa dureze cateva zile, cu numar mare de musafiri. Un musulman nu are voie sa renunte la credinta sa. In acest caz, legea islamica, il va pedepsi cu moartea. O persoana de alta religie nu are voie sa se casatoreasca cu o musulmanca, in timp ce un musulman are dreptul de a se casatori cu o femeie de alta religie. Totusi aceasta este apoi obligata sa se converteasca la islam, iar copii ei sunt automat considerati a fi musulmani
Traditiile referitoare la nunta sunt mult mai pastrate in zonele rurale, acolo unde miresele inca poarta hainele traditionale zonei in care traiesc. Rochiile de mireasa albe sunt specifice nuntilor din orase. Casatoriile planificate de catre parinti sunt inca frecvente si in acest sens chiar copii mici pot fi logoditi de familii.

Sarbatori traditionale

Nevruz – prima zi de primavara, Alevis, care sarbatoreste nasterea lui Ali. Femeile prepara mancare traditionala, denumita “asure” sau “budinca lui Noah”, care se realizeaza din faina fiarta cu fructe si legume uscate, seminte de brazi. Este considerata una dintre cele mai importante sărbătoare a turcilor, din punct de vedere a unităţii lor etnice, sărbătorită anual . Aceasta este şi cea mai veche sărbătoare a lor, datând de peste 5.000 de ani. Cuvântul „Nevruz“, în traducere din limba persană, înseamnă „zi nouă“, de la „Nev“, adică nou şi de la „ruz“, adică zi. Este vorba aşadar de o nouă zi în care natura reînvie şi oamenii se bucură de începutul unui nou an ca şi de venirea primăverii, fiind considerat echivalentul Sarbatorilor Pascale romanesti.

Hidirellez - 6 mai – sarbatoarea primaverii.



Festivaluri turcesti

Cursele cu camile - in satul Selcuk, la mijlocul lunii ianuarie
Festivalul international de Film de la Istanbul
Festivalul lalelelor (floarea preferata din Imperiul Otoman)- Istanbul la sfarsitul lunii aprilie.
Festivalul de la Selçuk - inceputul lui mai
Festivalul Caucazului -pe Inaltimile de deasupra oraselului Artvin la sfarsitul lunii iunie
Sarbatoare capsunilor – in Bartin, in luna iunie
Festivalul International al vinului – in Urgup, in luna iunie
Festivalul de lupte - la Sarayici, la inceputul lunii iunie
Festivalul rustic Kafkasor, aproape de Artvin, in a treia saptamana din Iunie
Festivalul de folclor si muzica din Bursa, la mijlocul lunii iulie
Festivalul international de Jazz – Istanbul, in primele doua saptamani din luna iulie
Troia reinviata - inceputul lui august
Festivalul sporturilor acvatice - sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august
Festivalul pepenilor rosii de la Diyarbakir, incepand cu mijlocul lunii septembrie
Cursele de yachturi Bodrum Cup - Bodrum, in cea de-a treia saptamana a lunii octombrie
Sfantul Nicolae – 6-8 decembrie

Sarbatorile musulmane sunt
calculate pe baza unui calendar lunar si doar doua sarbatori religioase
sunt sarbatorite oficial: Seker Bayrami, o sarbatoare ce tine trei
zile la sfarsitul Ramadanului (o perioada de 30 de zile in care
musulmanii tin post mancand si band doar dupa apusul soarelui) si
Kurban Bayrami care sarbatoreste actul neimplinit de sacrificiu al lui
Ibrahim asupra fiului sau, Ismael, la Muntele Moriah.
In comemorarea actului prin care Dumnezeu a
permis lui Ibrahim sa sacrfice un miel in schimb fiecare familie
turceasca, care isi permite o oaie cumpara una si o sacrifica imediat
dupa rugaciunea de dimineata in ziua bayram - ului. Carnea animalului
este imediat gatita de familie si prieteni.
In perioada Kurban Bayrami majoritatea
bancilor sunt inchise o saptamana, mijloacele de transport in comun vor
fi intotdeauna inghesuite iar camerele la hotel putine si scumpe.
Alte festivitati sunt cursele cu camile la
mijlocul lui Ianuarie, in satul Selcuk, la sud de Izmir si Ziua
Nationala a Suveranitatii, 23 aprilie, prima zi in care parlamentul
republican s-a intrunit, in 1920.
Vara sunt nenumarate zile festive, ca de exemplu festivalul de
lupte la inceputul lui Iunie de la Sarayici, aproape de Edirne;
festivalul rustic Kafkasor, aproape de Artvin, in nord-estul Turciei in
a treia saptamana din Iunie; Festivalul International de arte din
Istambul, de la sfarsitul lui iunie, inceputul lui iulie, Festivalul de
folclor si muzica din Bursa, la mijlocul lunii iulie si festivalul
pepenilor rosii de la Diyarbakir, incepand cu mijlocul lunii
septembrie.
• 1 ianuarie: anul nou (Yılbaşi)
• 23 aprilie: Ziua Nationala a Suveranitatii (Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayrami)
• 19 mai: Ziua tinerilor, a sportului si a gandului Atatürk (Atatürk´ü Anma, Gençlik ve Spor Bayrami)
• 30 august: Ziua Victoriei (Zafer Bayrami)
• 29 octombrie: Ziua Republicii (1923) (Cumhuriyet Bayrami)
• 10 noiembrie: la ora 09:05 toata tara tine un moment de reculegere in amintirea lui Ataturk, decedat in 1938
In afara de acestea se tin si sarbatorile religioase musulmane
• Şeker Bayrami: care incepe dupa luna de post Ramadan si tine 3 zile
• Kurban Bayrami: sarbatoreste actul
neimplinit de sacrificiu al lui Ibrahim asupra fiului sau, Ismael, la
Muntele Moriah, care incepe la 70 de zile dupa Ramadan si tine 4 zile.


Traditiile turcesti


provin in mare parte din cea mai raspandita credinta locala – islamul.
Tot ce are nevoie un musulman adevărat, pentru religia sa, este scris
in Coran, care a fost creat de proorocul Mohamed, idolul tuturor
musulmanilor. O importanta parte a acestei religii este islamizarea
intregii planete. Musulmanii se chinuie sa isi raspandeasca religia pe
intregul glob pamantesc, deoarece cred ca atat timp cat nu este
convertita toata populatia la religia lor, pacea globala nu poate
exista. Aceasta convingere sta, de asemenea, la baza asa numitului
Razboi Sfant si a terorismului.
Un musulman adevarat nu va manca niciodata
mici cu o bere rece, deoarece religia lui ii interzice carnea de porc
si bauturile alcolice.
Femeile care traiesc in credinta islamica au
in comparatie cu europencele o pozitie, care nu este deloc de invidiat.
Acestea traiesc in ascultare permanenta, in umbra barbatilor lor. Daca
se intampla sa intalniti o femeie singura pe strada, aceasta va fi,
mai mult ca sigur, acoperita de la cap pana la calcaie. Imbracamintea
si interdictiile la care le obliga religia islamica, le limiteaza viata
de zi cu zi.
Casatoria este o obligatie pentru musulmani.
Iar o persoana de alta religie nu are voie sa se casatoreasca cu o
musulmanca, in timp ce un musulman are dreptul de a se casatori cu o
femeie de alta religie. Totusi aceasta este apoi obligata sa se
converteasca la islam, iar copii ei sunt automat considerati a fi
musulmani. Baietii sunt considerati a fi mult mai importanti in aceasta
societate. Caracteristica este si circumcizarea baietilor cu varsta
intre 6 si 12 ani, ritualul fiind considerat ca foarte important.
Casatoriile sunt, de asemenea privite ca evenimente majore, fiind
normal ca nunta sa dureze cateva zile, iar numarul de musafiri sa
depaseasca ordinul zecilor.
Un musulman nu are voie sa renunte la credinta sa. In acest caz, legea islamica, il va pedepsi cu moartea.